«

»

May 07 2016

Ce nu ți-a zis mă-ta – partea a 2a

Spuneam în articolul anterior despre legea atracției, și cum ea afectează o parte din oamenii care vor relații și în fapt ce ar fi trebuit să-ți fi zis mă-ta legat de asta.

Voi continua în același stil și voi expune partea a doua a subiectului, una care afectează o categorie și mai restrânsă de oameni din care fac și eu parte.

Și aici vorbesc despre “mintea odihnită” a unora. Pentru că nu-i așa, nu e bine să te pui cu’n astfel de individ din varii motive.

Problema mea, a fost și este în continuare reacția oamenilor atunci când le prezinți un alt punct de vedere, pe care ei îl validează ca fiind o soluție de viitor foarte bună, dar pentru că asta atrage de la sine și o insultă la modul în care ei au tratat până acum toată situația, te vezi răstignit pentru toate faptele bune pe care ai încercat să le faci.

Asta a fost teoria, practica spune cam așa, am în fața mea un om tulburat, nu de alcool, ci de griji și probleme, un om încolțit însă un om drag mie și ca un bun creștin, mă dau așa de 3 ori peste cap, mă pun în locul persoanei respective, analizez problema și într-un final vin cu o abordare, uneori destul de fericită.

Am observat că: pe lângă faptul că nu ai parte de nici cea mai mică urmă de recunoștință pentru răbdarea, efortul și interesul acordat, mai ești și îndepărtat pentru că tu, “deșteptul pământului le-ai rezolvat pe toate“.

Nu vreau să înțeleg această atitudine. Da, probabil și eu cândva, daca voi primi un astfel de sfat sau ajutor, o să am o reacție de genul, și mă voi întreba mereu de ce? Să fie orgoliu? Să fie prostie? Să fie refuzul de a vedea cât de rău am ajuns încât să nu-mi dau seama de simplitatea soluției? Sau pur și simplu ăla de mi-a zis soluția era arogant sau superficial?

Destul de multe întrebări, probabil și răspunsurile sunt la fel de simple ca soluțiile de nu le vedem doar că nu ele fac obiectul articolului ci de ce ți-a zis mă-ta cum să fii un bun creștin și să-ți vezi în pana corbului de treaba ta.

Ce nu ți-a zis mă-ta

Ce nu ți-a zis mă-ta

Adică, eu unul recunosc, mă cam bag în ciorba altora deși mama mi-a zis să-mi văd de castronul meu, mai mult de odată, acum nu știu dăcă vorbea la propriu sau la figurat, de dragul discuției însă o să zic că ambele, iar pentru restul de buni creștini, cu dorința de a face bine, de ce Sfăntu Așteaptă-mă nu ne vedem noi de treburile noastre și să-i lăsăm în plata lor să-și rezolve singuri probleme?

Well, pentru că suntem fraieri, și pentru asta ne merităm șuturile’n fund de le luăm pentru că ne-am decis să ii ajutăm pe cei ce ne sunt dragi și trec printr-o perioadă dificilă.

Defapt, nu nu nu…. va trebui să tragem o linie, odată și bine.

Prin urmare mă adresez celor care ajută și celor care sunt ajutați. Dragilor, băga-ți-vă mințile în cap.

Unu la mână, aștia de vă sacrificați, de suferiți de sindromul lui Moise, hai poate ne calmăm un pic și noi și le acordăm o doză de încredere celor din jur fără să-i luăm la șuturi, probabil ei trezindu-se singuri din noroiul în care s-au afundat, vor aprecia răbdarea și suportul oferit știind că, în sinea lor ei și-au rezolvat socotelile, if not fuck’em.

Doi la mână, pentru cei care va lamentați cu probleme voastre și sunteți ajutați de persoana de lângă voi (care la naiba nu poate fi de piatră să stea să se uite la voi cum vă dați cu capu de pereți), și apoi le întoarceți spatele, vă urez, din tot sufletul meu (ăla de-o mai fi) să existe un moment în viața voastră în care să fiți exact în situația opusă, și în loc de întors spatele să primiți o lecție de viață și să vi se răspundă așa cum ar fi trebuit și voi să o fi făcut, iar acel moment, în cazul în care chiar aveți o conștiință, să fie cel mai umilitor din viața voastră.

Numai bine,
Bitzu

 

1 ping

  1. Lumea în care trăim - Crescătorii de mirese - Rămâne Scris

    […] după cum spuneam într-un articol anterior, cel cu șuturile în fund, există pe lumea asta niște fraieri, dar printre ei se regăsesc unii […]

Dă cu paru..