«

»

Oct 05 2010

Povestea unui măturător de stradă

Nota!: Acesta este un pamflet și trebuie tratat ca atare.

Toată lumea se plimbă, e un lucru firesc și natural, e o senzație plăcută să te plimbi, mai ales prin Brașov, aer curat, lumea civilizată, clădiri vechi, o senzație de anii ’50, evident cu ultimele noutăți din domeniul vestimentar, și mai presus de toate astea un oraș verde, o localitate în care îți e rușine să scapi, nu să arunci, o bucată de hârtie pe jos, un oraș pe sufletul oricărui om.

Te-ai întrebat vreodată cine stă în spatele acestui oraș curat, a acestui aer proaspăt?

Eu da.. răspunsul e simplu.. lucrătorii de la salubritate, sau cum se zicea odată măturătorii de stradă.

Acum se consideră jignire să-i zici unuia în fata că e măturător de stradă… “Te rog frumos.. lucrător la salubritate sau tehnician în salubritate publică”.

Legat de cuvântul mătură îmi aduc aminte 2 zicale ale copilăriei, ambele legate de școală:
Titlurile celebre ale exercițiilor pentru acasă: ” TEMĂtur” și eterna vorbă a profilor: “MĂ TU RĂmâi repetent”.

Povestea unui măturator

Povestea unui măturator

Și după cum spuneam, vorbeam cu acest om simplu, și-mi povestea așa despre viața sa, gândurile sale de când era mic, cum dorea să devină medic veterinar și cum a ajuns să adune pisici moarte de pe stradă, și îi părea rău așa de cum a ajuns și regretă că nu a avut cum să urmeze și el o școală.

Îmi povestea că a avut parte de momente frumoase în carieră, a avut ocazia să prindă primii fulgi de nea pe străzile neterminabile ale Brașovului, ani la rând.

Sau cu e fii printre singurii oameni care muncesc de 1 ianuarie și prind acele momente unice după stingerea artificiilor, când toată lumea se duce să petreacă, el mai adună câte o sticlă de șampanie care nu a vrut să se spargă și se cinstește cu colegii.

Îmi spune că se amuză teribil când mai organizează unii așa numitele campanii de curățenie în Brașov, dar că a fost cu adevarăt impresionat de inițiativa Let’s do it Romania, bine că nu știa el prea multe cum se traduce asta, numai că a rămas uimit de multitudinea de voluntari care înarmați cu saci și mănuși au început să adune de pe ici colo… peturile aruncate de compatrioți.

Însă cel mai rău îl enervează porumbeii din Piața Sfatului, sunt o pacoste enormă pentru el și echipa sa, și că e super fericit că la gară acum nu mai sunt acești “câcăcioși” cum îi numește el.

L-am intrebat dacă îi convine salariul, și a zis că e ok, dar a dorit să păstreze suma confidențială.. că așa e trendul, spunând că vrea să avanseze măcar la șef de echipă și cum i se schimbă perspectiva așa din când în când și că i-ar face plăcere să curețe străzile Parisului, ar fi o onoare și un privilegiu. Însă nici cu Brașovul nu-i este rusine.

L-am lasat după un timp în pace, împăcat totuși cu gândul că omul acela încă face ceva folositor pentru țara asta.

Fiți responsabili, aruncați gunoaiele doar la coșurile special amenajate.

Bitzu

Dă cu paru..